Connect with us

PSIHOLOGIE

Lansare de carte, Psiholog Dr. Raluca Anton – “Terapie 1 la 1 cu sinele tău”, editura Bookzone

RALUCA ANTON este doctor în psihologie, psihoterapeut principal și terapeut relațional cu formare internațională. Raluca îi însoţeşte pe oameni în a construi o POVESTE cu sens despre ei înşişi. De peste 15 ani susţine sesiuni de psihoterapie individuală sau de cuplu, sesiuni de coaching şi traininguri pe diverse teme din psihologie. În procesul amplu de cunoaştere a propriei persoane, Raluca îi însoţeşte pe cei cu care lucrează să privească înspre interior cu blândeţe, să îşi accepte părţile rănite pentru a putea să dezvolte relaţii sănătoase cu cei din jur.

“Terapie 1 la 1 cu sinele tău” este o carte-călăuză prin care psihologul dr. Raluca Anton însoțește cititorul pas cu pas în spațiul propriei sale ființe. Tehnicile și exercițiile propuse în această carte sunt extrase din practica profesională îndelungată a autoarei și îndrumă spre a descoperi și integra părți ale sinelui într-o poveste coerentă, ce poate fi înțeleasă în mod rațional. Este o incursiune revelatoare prin care cititorul învață să înțeleagă trecutul pentru a putea trăi confortabil în prezent și, bineînțeles, pentru a-și construi viitorul.

Abordare unică de a găsi răspunsuri la întrebări personale frecvente

Prin indicații simple și exacte ce fac parte din auto-terapie, autoarea creează cadrul pentru cititor de a găsi răspunsuri la întrebări ce macină frecvent mintea omului:

  • De ce fac alegerile pe care le fac?
  • Oare de ce am ajuns în punctul de azi al vieții mele?
  • Care este motorul care mă împinge să fiu cine sunt?
  • Ce anume mă duce spre direcții pe care aparent nu le pot controla?
  • Oare de ce sunt cum sunt și de ce am nevoile pe care le am?

Metodele de incursiune în sine conțin exemple inspirate din povești reale, autohtone, de la sesiunile cu clienții și chiar din viața personală a autoarei. Sunt descrise stiluri nefolositoare de a gândi și cum ne influențează cu exemple concrete în care fiecare se regăsește ușor.

Fiecare filă întoarsă este un prilej de revelație despre cunoașterea sinelui și o sursă de informații de folosit pentru a înțelege acțiunile din prezent. Prin integrarea lor, cititorul care devine subiectul auto-analizei și decide ce păstrează, ce schimbă și ce transmite mai departe în viitor. Scopul final este să observe diferit emoțiile trăite și situațiile personale, iar prin efort susținut să poată cultiva noi comportamente prin care să ajungă la o stare de bine interioară, transmisă și în relațiile cu cei din jur.

Conștientă de reacția clienților săi la sesiunile de terapie, Raluca Anton anticipează stările cititorului și îl pregătește pentru întânirea cu această carte:

„Dă-ți voie să râzi și să plângi.

Dă-ți voie să te oprești și să pui cartea deoparte.

Dă-ți voie să o reiei atunci când simți că spațiul tău interior îți permite asta.

Dar te rog, nu renunța la ea.

Să ai răbdare cu ea poate chiar să însemne că ai răbdare cu tine.”

„Cu această carte, Raluca Anton ne dovedește că, dincolo de mintea sa sclipitoare și de cursurile exhaustive pe care le susține, are competențe deosebite și în ale scrisului. Pagină după pagină, vom afla ceva nou, iar partea frumoasă este că vom descoperi noul și necunoscutul din noi. Ajungând, într-un final, să înţelegem că cea mai importantă conversație nu a fost cu ea, cu autoarea, ci cu însuși sinele nostru.”

Gáspár György

Psiholog, autor și custode de povești de viață

top-shop.ro%20
Advertisement
Click to comment

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

PSIHOLOGIE

Validarea, boala tăcută a egoului nostru

Deformarea comportamentelor noastre a început când, mulți fiind, era greu să mai vedem exemple de integritate și virtute în jur. A devenit greu să-i găsim pe aceștia, iar prin nelocalizarea lor am dedus să preluăm din cei mai apropiați nouă care, și ei la rândul lor, au imitat atitudini din cei apropiați lor, crede psihologul Alexandru Pleșea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minții.

În opinia specialistului, una dintre atitudinile copiate, care este în detrimentul nostru, este dorința de a fi importanți în viața cuiva sau a ne ridica pe noi înșine când nu primim din jur și facem asta prin a ne mări doza de înfumurare pentru a arăta altora ce putem, știm sau avem. Rezultatul dorit este să primim un răspuns care să fie profitabil nouă – iar asta se numește validare.

“Din tainele acestei validări putem să vedem că multe din acțiunile noastre sunt pentru a demonstra sau a arăta ceva cuiva ce nu ni se cere să facem. Într-o astfel de deformare trăim pentru că așa știm că au făcut și alții. Noi nu putem să măsurăm rezultatele altora decât prin experiență vie și de asta nu ne gândim la efectele acțiunilor noastre. Egoul este partea care se formează, prin malefică dorință concurențială, încă de mici copii, unde este un sistem ierarhic, adică unul mai bun și mai tare decât altul. Posibilitatea unui om să fie sănătos în aceste condiții dispare, iar din acest motiv multe din religiile lumii ajută la demontarea dorințelor pântecelor, sinelui inferior, mândriei sau înfumurării sociale care ne sunt obstacole în calea obținerii de sănătate mentală, fizică și emoțională”, afirmă psihologul Alexandru Pleșea.

Psiholog: Dorința de validare duce la înșelat, mințit și suferință

Mai mult, psihologul afirmă că, din toate țările și culturile pe care le-a analizat, a numărat pe degete oamenii care sunt sănătoși integral: care nu iau pastile, care nu sunt operați, care au gândire critică, simț ascuțit, vigilență mentală și un corp fără probleme și care, prin meritul și iubirea lor de viață, zilnic fac câte ceva pentru acestea.

“În cultura contemporană, dorința de a primi validare duce la înșelat, mințit, ascundere, influențare și toate sunt decizii care duc într-un final la suferință; iar prin suferință, omul se autoreglează, pentru că se întregește cu puterea să nu mai decadă în aceste atitudini artificiale. Dorința de a primi validare crește în copiii care văd alți copii mai protejați, avuți sau fericiți. Prin imitare, cei mici vor dori să primească și ei ce au văzut la alt copil. Creștem cu aceste alegeri și, fiind mari, devenim sclavii acestor atitudini necorespunzătoare și deficitare pentru creșterea noastră spirituală”, consideră psihologul Alexandru Pleșea.

Cum eliminăm dorința de a fi validați de societate?

Eliminarea dorinței de a primi validare este intrinsecă și se face prin a face bine aproapelui tău fără să aștepți și chiar să respingi orice rezultat sau răspuns ar fi.

“Eliberarea de a trăi în condiția: tu îmi dai, eu îți dau, este unul din pașii importanți ai eliminării dorinței de validare. Un alt pas pentru eliminarea acestei trăsături generatoare de malformație comportamentală este dezvoltarea lumii interioare, nu a celei exterioare. Lumea interioară este compusă din observația și controlul la ceea ce fac, simt și vreau acum, în ciuda experienței, trecutului sau condițiilor din afara mea. Fiecare dintre noi, pe niveluri diferite, suferim de dorința de a fi validați sau de a ne valida și, după propria putere, putem să devenim exemple prin eliberarea validării, prin pură și sinceră smerenie, ajutor de aproapele și evitarea așteptărilor și condiționării altora”, conchide psihologul Alexandru Pleșea.Alexandru Pleșea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minții, este sociolog, psihoterapeut, hipnoterapeut și trainer în programare neuro-lingvistică. A studiat natura minții umane în trei sisteme educaționale diferite – Statele Unite ale Americii, Marea Britanie și România și de peste 10 ani organizează cursuri și traininguri în România, cu scopul de a-i face pe oameni să afle ce posibilități au când își folosesc resursele intelectuale și să arate abilitățile pe care mintea noastră încă le are latente

top-shop.ro%20
Continue Reading

PSIHOLOGIE

Explicațiile psihologului Alexandru Pleșea. Banii chiar aduc Fericirea?

Consumerismul și materialismul au devenit instrumentele de interes ale Vesticilor, Occidentului și țărilor civilizate. În același timp, spiritualitatea și dezvoltarea interioară sunt interesele Esticilor, Orientului și țărilor slab industrializate, crede psihologul Alexandru Pleșea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minții.

“Interesele noastre actuale sunt căutările primare, instinctuale ale omului, venite din educația socială, sistem, mediu cultural, scopuri familiale etc. Aici în Occident, consumerismul este un mod de viață, care absoarbe toate intențiile și dorințele noastre. Invazia reclamelor, mall-urilor, pieței de desfacere, gusturilor chimicalizate, mofturilor trupești, ne fac să ne rotim într-un cerc vicios care ne păstrează proaspeți și hotărâți să lucrăm pentru bani, nu pentru evoluție. Banii aduc Fericirea atunci când scopul cu care îi cheltuim este mai mare decât interesul personal. Orice altă dorință de avuție materială este un capriciu, instinct și factor de mărire a egoului, iar astfel de atitudini îl îndepărtează pe om de el însuși”, consideră psihologul Alexandru Pleșea.

Când aduc banii cu adevărat fericirea?

Specialistul este de părere că banii aduc într-adevăr fericirea atunci când cei care muncesc, nu o fac doar pentru ei înșiși, ci și pentru cei de lângă.

“Un cadou pentru mama ta, o bucurie unui copil, o masă oferită unui prieten, o donație făcută celor cu handicap, o călătorie pentru familia ta, un acoperiș celor nevoiași, etc. Banii aduc Fericirea doar când căutăm să servim viitorul nostru și al celor din jur. Servirea viitorului este observația spre unde ne îndreptăm și ce scop avem. Dacă cei mai mulți dintre noi căutăm să avem un acoperiș deasupra capului, este doar pentru că așa am văzut la părinții noștri și la societate. Această puternică programare ne face să muncim toată viața pentru asta”, declară psihologul Alexandru Pleșea.

Banii aduc Fericirea doar la cei care știu ce vor face cu ei

Totodată, psihologul este de părere că stările necontrolate și capriciile noastre ne fac să îi cheltuim pe lucruri care își pierd valoarea după un timp scurt. Dacă știm ce vom face clar cu banii, munca noastră începe să prindă un sens mai puternic.

„De exemplu, familia e bine, eu la fel, banii îi cheltuim pe ce ne place și vrem, dar dacă la cineva din familie apare vreun cost de spitalizare și e nevoie de bani, efortul depus pentru muncă va crește considerabil. Cei mai mulți oameni care înțeleg fluxul banilor, se comportă ca și cum nu ar avea. Nu pentru faptul că sunt zgârciți, ci pentru că înțeleg că fără un scop mai mare decât cel personal, nu pot câștiga mai mult”, continuă specialistul.

Sintagma Banii nu aduc Fericirea” este pentru cei care înțeleg greșit Fericirea.

„Fericirea nu este o stare dependentă de factorii exteriori, ea este o voință care apare din interior. Fericirea este puterea de a oferi mai mult decât ai primit. Continuitatea acestui proces este mediul în care Fericirea poate fi menținută. Orice altă formă de Fericire este identificată cu egoul și nu este decât confort, plăcere, dorință, capriciu, moft sau interes”, conchide psihologul Alexandru Pleșea.

Alexandru Pleșea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minții, este sociolog, psihoterapeut, hipnoterapeut și trainer în programare neuro-lingvistică. A studiat natura minții umane în trei sisteme educaționale diferite – Statele Unite ale Americii, Marea Britanie și România și de peste 10 ani organizează cursuri și traininguri în România, cu scopul de a-i face pe oameni să afle ce posibilități au când își folosesc resursele intelectuale și să arate abilitățile pe care mintea noastră încă le are latente.

top-shop.ro%20
Continue Reading

PSIHOLOGIE

Este curiozitatea o … știință?

Curiozitatea este un lucru complex, motivează inovația, progresul și învățarea. Cu toate acestea, există mulți factori diferiți care ne țin curioși și care ne fac devoratori naturali de informație, unii factori care ne ajută să ne liniștim, iar alți factori care ne perturbă liniștea și ne plasează în căutarea senzațiilor tari.

În opinia cunoscutului psiholog Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), există două tipuri principale de curiozitate, și anume: curiozitatea perceptivă și cea epistemică.

“Pe de o partea, curiozitatea perceptivă este tipul de curiozitate pe care îl simțim atunci când trebuie să ne liniștim mințile. Când suntem curioși să aflăm cine ce a făcut sau a zis, cum se face un anumit lucru, cum se termină un film, cine este autorul unei crime dintr-un roman etc. Nu oferă nicio recompensă palpabilă, ci este legată de rezolvarea problemelor și eradicarea lacunelor de cunoștințe. Este strâns legată de anxietate și tensiune. De cealaltă parte, curiozitatea epistemică vine dintr-un loc al dorinței, spre deosebire de un loc al nevoii. Acesta este tipul de curiozitate care a determinat și continuă să-i determine pe inventatori, pe oamenii de știință să întreprindă o muncă genială. Este adesea asociată cu anticiparea recompensei, ceea ce nu înseamnă neapărat câștig financiar. Căutarea senzațiilor tari este, de asemenea, un tip de curiozitate epistemică”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

Știința din spatele curiozității

“Ce se întâmplă în creierul nostru atunci când suntem curioși?De ce mințile noastre iscoditoare au o nevoie insuportabilă de a afla lucruri noi? Curiozitatea este un instinct uman natural care este declanșat din ziua în care ne naștem. Până la vârsta de aproximativ trei ani, majoritatea copiilor au intrat în faza de a pune întrebări precum: „De ce este cerul albastru?” sau clasicul „Cum sunt făcuți bebelușii?”. Curiozitatea este un element fundamental al funcționării noastre cognitive, chiar dacă provoacă uneori conversații incomode! De ce suntem curioși? Cum „funcționează” curiozitatea în creier? Dacă există un lucru care ne stimulează cel mai mult curiozitatea, acesta este un subiect complex învăluit în mister…deocamdată!”, continuă specialistul.

Totodată, psihologul este de părere că o modalitate de a începe explorarea curiozității este să înțelegem „căutarea de informații”. Acest comportament este observabil în întregul regnul animal. „Căutarea de informații” înseamnă că fiecare animal caută informații despre mediul său. Asta pentru ca să știe cum să supraviețuiască (de bază sau calitativ). De fapt, de aceea există organele senzoriale – pentru a furniza creierului informații care ne ajută să ne cunoaștem, să ne înțelegem mediul și să facem alegeri mai bune.

“Dar când căutarea de informații se califică drept curiozitate? Diferența este în motivație. Dacă suntem în căutare de cunoștințe din cauza unei motivații externe, cum ar fi facultatea sau locul de muncă, atunci nu se califică drept curiozitate. Dar dacă suntem în căutare de cunoștințe pentru că suntem motivați intern – pentru că vrem doar să știm răspunsul – aceasta este curiozitate. Când ceva ne stârnește curiozitatea – un fapt interesant sau un zgomot neașteptat – creierul nostru intră în ceea ce se numește „starea de curiozitate”. Anumite părți ale creierului care sunt sensibile la condiții neplăcute se luminează. Acest lucru arată că ne simțim ușor inconfortabil, deoarece recunoaștem că ne lipsesc anumite cunoștințe. Apoi, părțile creierului nostru responsabile de învățare și memorie trec pe modul viteză, astfel încât să putem învăța și să ne amintim mai eficient ceea ce am învățat. În acest moment suntem pregătiți să începem căutarea răspunsurilor. Și, atunci când începem să învățăm fapte noi în starea noastră de curiozitate, se întâmplă ceva și mai interesant decât memoria intensificată: începe circuitul nostru de recompensă”, declară psihologul Laura Maria Cojocaru.

Cum să ne cultivăm curiozitatea?

Există câteva activități simple care ne ajută să ne stimulăm curiozitatea și, prin urmare, să ne creștem creativitatea:

  • Pune întrebări: întreabă-te la întâmplare „din ce motiv? și „cum?” când citești ceva sau stai de vorbă cu prietenii. Poți chiar să scrii câteva dintre aceste întrebări pentru a-ți face timp să găsești răspunsurile mai târziu.
  • Citește în afara domeniului tău: alege un tip de carte pe care nu ai cumpăra-o niciodată. Este poezie clasică? Non-ficțiune? O carte de bucate? Ceva despre geologie? Citește-o doar de dragul de a o citi.
  • Fii curios cu oamenii: alege pe cineva din anturajul tău pe care nu l-ai mai văzut de ceva vreme și invită-l la o cafea. Scopul tău este să înveți cât mai multe despre interesele lui. Urmează această abordare de fiecare dată când întâlnești o persoană nouă.
  • Exersează să vorbești mai puțin: acesta este legat de cel precedent. Încearcă să vorbești mai puțin și să asculți mai mult.
  • Aprofundează un  subiect: selectează un subiect care ți se pare interesant și împinge-ți limitele curiozității. Aceasta înseamnă să citești o mulțime de articole, cărți și lucrări de cercetare, să ascultați podcasturi.
  • Scrie: treci la nivelul următor scriind ceva exact despre acest subiect – curiozitatea.
  • Păstrează o agendă de notițe: îți va fi mai ușor să îți amintești subiectele despre care ești curios și despre care dorești să cercetezi, fie să scrii mai târziu.
  • Învață despre tine: curiozitatea nu trebuie să fie doar exterioară. Explorează-ți sentimentele, întreabă-te despre obiectivele și comportamentele tale sau chiar cercetează-ți istoria trecută și familială.
  • Încetinește: productivitatea poate fi inamicul creativității. Fă-ți timp pentru a-ți lăsa mintea să rătăcească și lasă întrebări și idei noi să vină în minte.

“În lumea de astăzi, dacă suntem curioși ne putem îmbogăți viața și cunoștințele. Dacă ne urmăm pasiunile este satisfăcător atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Fie că ne explorăm curiozitatea prin evenimente sociale sau prin studiul biologiei, filozofiei, psihologiei, mediul înconjurător etc., este necesar să ne amintim că abordările diferite se vor potrivi oamenilor diferiți. Contează la fel de mult, nu doar descoperirea informațiilor noi, ci și ceea ce face fiecare dintre noi cu informațiile descoperite”, conchide psihologul Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).

Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI) și președinte și fondator al Asociației ”Generația Iubire” este Psihoterapeut şi Trainer în Programare Neuro-Lingvistică. A studiat natura minţii umane urmând 9 formări profesionale cu abordări diferite – psihoterapie integrativă, hipnoză clinică, relaxare și psihoterapie ericksoniană, psihoterapie de cuplu și familie, psihologie clinică, neuro-programare lingvistică, terapii florale Bach, consultant Panorama Socială, instructor internațional yoga, formator acreditat CNFPA. De peste 13 ani ghidează oamenii atât în ședințe individuale cât și de grup și organizează cursuri şi traininguri în România, cu scopul de a-i face pe oameni să-și acceseze și utilizeze la potențial maxim resursele interioare.

top-shop.ro%20
Continue Reading




Trending