Bucureşti, martie 2023: Eforturile la nivel mondial pentru protecţia mediului încep să îşi facă simţite efectele, iar piaţa de producţie a ambalajelor din sticlă este deja pe un trend ascendent. Numai anul trecut Sarom Packaging, unul dintre cei mai importanţi producători şi consultanţi de pe piaţa autohtonă, a avut o cifră de afaceri de aproape 41.5M RON în creștere cu 180% comparativ cu anul performanța anului  2021.

Anul 2022 a continuat să aducă provocări multiple în multe domenii, inclusiv în producţia ambalajelor din sticlă. Contrar tendinţelor din alte sectoare de activitate, aici nu lipsa cererii a fost cea care a complicat activitatea.

„Pot spune că 2022 a fost un an dificil. Asta pentru că am resimţit efecte întârziate ale pandemiei, cât şi pe cele ale contextului politico-economic. Am avut un nou val de creşteri ale costurilor de producţie şi am fost nevoiți să găsim metode potrivite pentru a le gestiona. Ceea ce a presupus, în repetate rânduri, runde extinse de negocieri cu partenerii noştri producători de sticlă, în special în ceea ce priveşte capacitatea tehnică a acestora. Totul, pentru a ajunge să determinăm ce creşteri de preţuri sunt cu adevărat justificate şi nu speculaţii în contextul pieţei, spune Jacques-Edouard Săvoiu, Managing Director Sarom Packaging

În condiţiile în care în Uniunea Europeană şi nu numai se pune tot mai mult preţ pe sustenabilitate şi pe creşterea ratei de reciclare, piaţa producţiei ambalajelor din sticlă a devenit hipercompetitivă în ultimii ani. Sticla este cel mai uşor material de reciclat din punct de vedere al eficacităţii, putând fi refolosită în proporţie de 100%, iar asta se resimte nu doar în direcţia reciclării, ci şi a producţiei. UE este unul dintre cei mai mari producători de sticlă din lume, producţia în anul 2020 fiind de 36,8 milioane de tone, mai bine de 60% dintre acestea fiind folosită pentru realizarea de recipiente.

În aceste condiţii reprezentanţii companiei sunt de părere că anul 2022 a fost extrem de problematic din punctul de vedere al acoperirii cererilor pentru sticla standard, axându-se mai mult pe sticla de specialitate și consolidând trendul de creștere al companiei. Din aceasta perspectiva, au reușit sa dubleze numărul vânzărilor de ambalajele de stica premium și super premium, atât în ceea ce privește numărul de clienți, dar și veniturile.

„Îndepărtându-ne puţin de contextul economic, ne-ar fi plăcut să putem răspunde solicitărilor de ambalaje de sticlă dedicată consumului casnic, B2C. Din păcate am fost nevoiţi să decalăm acţiunile în acest sens pentru că întregul volum de sticlă a fost prioritizat pentru clienţii noştri tradiţionali, onorând angajamentele faţă de aceștia”, adaugă  Jacques-Edouard Săvoiu, Managing Director Sarom Packaging

În ceea ce îl privește pe 2023, focusul se va concentra însă atât pe cele 2 direcţii, cât şi pe zona de consultanţă, astfel încât clienţii companiei să îşi poată diversifica canalele de distribuţie şi să poată acorda o atenţie sporită exportului.

„Lucrurile sunt destul de diferite în funcţie de piaţa pe care activezi. Dacă ne uităm la Occident, dinamica noastră este bună. Cresc solicitările pentru sticla de calitate superioară, creşte conştientizarea în privinţa potenţialului sticlei pentru reciclare şi sustenabilitate. In acelaşi timp, scade atractivitatea utilizarii ambalajelor din plastic. În ceea ce priveşte însă ţara noastră, aceste trenduri nu s-au corelat încă cu puterea reală de cumparare a consumatorului final. Oricât şi-ar dori producătorii locali de alimente şi băuturi să facă o tranziţie rapidă către sticlă,  mai este nevoie de timp pentru alinierea la direcţia din Occident, direcţie care este însă foarte clară”, mai spune Jacques-Edouard Săvoiu, Managing Director Sarom Packaging

Reprezentanţii companiei remarcă cum presiunea ultimilor ani se simte şi în cererile clienţilor, în special a celor din piaţa vinurilor si spirtoaselor, unde se pune tot mai mult accent pe diferenţiere şi specializare. Este în creştere numărul producătorilor care îşi doresc să se facă remarcaţi la raft, la fel cum creşte şi numărul producătorilor de produse non-alcoolice şi alimentare care aleg să utilizeze recipientele din sticlă.

„Un segment din ce în ce mai dinamic este şi cel de beauty & personal care. Produsele făcute în România încep să capteze atenţia consumatorului. Avem game diverse, iar din punct de vedere calitativ cred că sunt cel puţin la acelaşi nivel, dacă nu chiar superioare celor din Occident. Nu mai exista o bariera de perceptie legata de calitatea cosmeticelor made in Romania.  Adopţia sticlei ca ambalaj este accelerată, iar noi încercăm să venim în întâmpinarea acestor producători cu un serviciu 360, de la alegerea recipientului şi până la partea de producţie şi canale de distribuţie”, conchide Jacques-Edouard Săvoiu, Managing Director Sarom Packaging

Pentru următorii 5 ani reprezentanţii companiei se aşteaptă la o creştere semnificativă a solicitărilor pentru producţia ambalajelor din sticlă corelata cu o crestere a turismului viticol şi a sectoarelor conexe.

“In functie de dinamica pietei, in 2023 sunt categorii de produse la care ne asteptam la cresteri de peste 45%” . Cel mai probabil și în 2023 vom avea un trend ascendent al segmentului de ambalaje premium și super premium și o creștere importantă a ambalajelor dedicate alimentelor și băuturilor non- alcoolice. Și acest lucru ne va premite să menținem trendul actual de creștere, iar clienții să poată beneficia de expertiza noastră și servicii de consultanță în alegerea ambalajelor de stica potrivite pentru business-urile lor.” A concluzionat Edouard Săvoiu, Managing Director Sarom Packaging.

Prin investiţia din Dealu Mare, ZAREA intenţionează să capitalizeze sinergiile celor două afaceri și să devină un jucător important în piaţa vinurilor de calitate. Firma ZAREA S.A. a achiziționat pachetul de 70% din părțile sociale ale grupului de firme DDMU (Domeniile Dealu Mare Urlați).

Restul pachetului de 30% din părțile sociale va rămâne în proprietatea familiei Rădulescu, dl. Gabriel Rădulescu rămânând în continuare Director General al grupului DDMU, având în grijă podgoriile din Dealu Mare şi crama de la Urlaţi, urmând ca activităţile de marketing, vânzări şi management financiar să fie operate de echipa ZAREA.

„Achiziția din Dealu Mare este pentru noi o nouă provocare. Ne face plăcere să transmitem pe această cale bucuria noastră de a face parte din marea familie Dealu Mare, alături de alte firme prietene şi colaboratori cu care am mai lucrat în trecut” spune dl. Emil Popescu, Preşedintele Consiliului Director al ZAREA.

„Tranzacția reprezintă dorința mea și a fratelui meu Ștefan de a duce afacerea construită alături de tatăl nostru către un alt nivel, prin integrarea afacerii în potențialul de dezvoltare generat de asocierea cu firma Zarea S.A.. Am alăturat 100 ha de vie celor 100 de ani de istorie ai companiei Zarea, pentru a capitaliza sinergiile celor două afaceri”, a declarat Gabriel Rădulescu, unul dintre fondatorii DDMU și administratorul acesteia.

Tranzacția a fost asistată de echipe multidisciplinare de consultanți cărora le mulțumim pentru valoarea adăugată adusă proiectului, respectiv:

Din partea Zarea:
Asistență legală: Societatea de Avocatură RTPR pentru Due Diligence Legal, M&A și Dreptul Concurenței, printr-o echipă integrată coordonată de Alina Stăvaru, Andrei Toșa și Roxana Ionescu.
Due Diligence Financiar și Fiscal: Mazars, printr-o echipă coordonată de Răzvan Butucaru și Adrian Mihalcea.

Din partea familiei Rădulescu & DDMU
Coordonator al proiectului: Alexandru Medelean (Wise Way Advisors)
Asistența legală: Carmen Medar (Law Office)
Asistență cameră de date: Cristina Pau

Finalizarea tranzacţiei este supusă analizei și autorizării de către Consiliul Concurenţei.

Despre Zarea

Cu o tradiție care începe încă din 1912, ZAREA este lider de piață în categoria vinurilor spumante (brandul Zarea şi Dorato), în categoria cocktailurilor pe baza de vin (Zarea Cocktail To Go), în categoria vinului roşu dulce (Sânge de Taur), precum şi în categoriile lichioruri (Florentino) şi bitter (Carpaten). La 31 decembrie, ZAREA a încheiat anul calendaristic 2022 cu o cifră de afaceri brută de 283.3 milioane de lei, cu 13.4% mai mare faţă de anul precedent şi şi-a propus ca în anul financiar în curs, 2022-2023, să ajungă la cifra de afaceri de 300 mil. lei.

Despre familia Rădulescu și Domeniile Dealu Mare Urlați

Grupul DDMU a fost fondat de Adrian Rădulescu, în anul 2007 și dezvoltat alături de cei doi fii ai săi, Gabriel și Ștefan. Adrian Rădulescu, a fost un specialist recunoscut și apreciat în domeniul agricol, fiind printre altele:

Decorat cu Ordinul Meritul Agricol în Grad de Ofițer al Republicii Franceze,
Conferențiar Universitar, autor de cărți și articole de specialitate,
Membru fondator și/sau cu activitate relevantă în: Liga Asociaților Producătorilor Agricoli din România, Asociația Fermierilor din România.

Grupul DDMU operează în prezent aproximativ 100 de hectare de plantații de viță de vie în Dealu Mare (marea parte în proprietate) și o cramă. Managementul grupului a reușit să realizeze o activitate integrată în domeniul viticol, care include: realizarea de plantații viticole noi, exploatarea de plantații mature, procesarea strugurilor (atât din producție proprie cât și din achiziții de la terți), promovarea și vânzarea de vinuri.

Portofoliul grupului se evidențiază prin Pelin de Urlați și ZZPelin, unde este lider de piață al segmentului, și prin vinuri apreciate de consumatori și răsplătite prin medalii la diverse concursuri naționale și internaționale: gamele Domeniile Urlați, Saac și Incantation.

• Sună a hit! Luis Gabriel, fascinat de “Dulceața buzelor”
• Philips anunță noul monitor portabil 16B1P3302D
• Primăvara vine cu soluții TP-Link: Cum să ai o locuință smart, sigură, conectată la Internet stabil și eficientă din punct de vedere energetic
• MEDICAMENTUL EMPAGLIFLOZIN ESTE COMPENSAT 100% PENTRU TRATAMENTUL PACIENȚILOR CU INSUFICIENȚĂ CARDIACĂ CRONICĂ CU FRACȚIE DE EJECȚIE REDUSĂ
• Anca Alungulesei integrează HIPNOTERAPIA în Psiho-Dietă

Un raport KPMG în România relevă pentru prima dată mixul de remunerare a directorilor executivi, financiari si non-executivi ai companiilor listate la Bursa de Valori, inclusiv tipurile de stimulente sau alte recompense pe termen lung.

Analiza KPMG în România “Studiu privind sistemul actual de remunerare a directorilor executivi și a membrilor Consiliilor de Administrație din cadrul companiilor listate” arată că directorii executivi ai companiilor listate la Bursă au, preponderent, un salariu fix ce variază între 72.417 RON (aprox. 14.480 euro) și 2.188.771 RON pe an (aprox. 437.750 euro), adică între 1.200 euro și 36.480 de euro pe lună, în vreme ce directorii financiari încasează între 162.043 RON (aprox. 32.410 de euro) și 1.370.313 RON (aprox. 274.060 euro ) pe an, undeva între 2.700 și 22.840 de euro pe lună – o retribuție anuală între 40% și 100% din salariul unui director executiv. În ceea ce privește directorii non-executivi sau financiari, jumătate încasează un salariu mai mare decât cel al unui director financiar, iar jumătate mai mic. De asemenea, analiza KPMG arată că doar jumătate dintre companiile listate la Bursă acordă o formă de compensație variabilă, aceasta nedepășind o treime din totalul remunerației anuale, în general.

”Anul 2022 a marcat o premieră în istoria companiilor listate la Bursa de Valori București: remunerațiile primite de conducătorii companiilor listate au devenit publice, conform unei Legi ce transpunea o Directivă europeană intrată în vigoare în august 2021. Diverse obligații de raportare pe acest subiect erau în vigoare pentru anumite companii și înainte de această modificare legislativă (cum ar fi cele din sectorul financiar), însă informațiile erau prezentate într-o formă agregată, nu pentru fiecare beneficiar în parte. Analiza KPMG relevă pentru prima dată mixul de remunerare practicat de companii, tipurile de recompense variabile acordate, inclusiv tipurile de stimulente pe termen lung sau raportul comparativ al retribuțiilor directorilor”, declară Mădălina Racovițan, Partener Consultanță Fiscală, Head of People Services, KPMG în România.

Potrivit informațiilor publice analizate, companiile care fac parte din BET (cele mai tranzacționate companii de pe Bursă) ocupă prima jumătate a clasamentului: totalul remunerației fixe primite de un director executiv (CEO) din aceste companii reprezintă o treime (33%) din totalul remunerației tuturor celorlalte companii. Întrucât anumite companii din BET lipsesc din analiza noastră din cauze obiective, este posibil ca procentul agenților economici care își recompensează directorii executivi cu salarii peste medie să fie chiar mai mare.

Dacă raportăm remunerația fixă anuală primită de directorii executivi la dimensiunea companiei, observăm că există o corelare directă între salariul CEO și mărimea companiei – salariul crește odată cu creștere dimensiunii companiei. Există, însă, și câteva situații excepționale de companii care plătesc o remunerație fixă anuală mică comparativ cu dimensiunea companiei (496.830 RON – 99.367 euro, versus venituri anuale ale companiei de 29.738.633.465 RON – 5,9 miliarde euro), în timp ce altele își răsplătesc directorii cu sume mari prin raportare la dimensiunea companiei (1.386.348 RON – peste 277.000 de euro, versus venituri anuale ale companiei de 70.053.713 RON – puțin peste 14 milioane de euro).

Companiile din BET plătesc o remunerație fixă anuală către CEO corelată (cu o excepție) sau chiar scăzută comparativ cu dimensiunea companiei.

Studiul privind sistemul actual de remunerare a directorilor executivi și a membrilor Consiliilor de Administrație din cadrul companiilor listate mai arată că doar jumătate dintre companiile listate la Bursă acordă o formă de compensație variabilă și, în aceste cazuri, aceasta nu depășește 30% din totalul remunerației anuale, în general.

”Având în vedere atribuțiile directorilor executivi și luând în considerare bunele practici internaționale, remunerația variabilă ar trebui să dețină un procent mai însemnat. Aceasta recompensează performanța, iar un sistem de remunerare în care partea variabilă are o pondere mai mare este de preferat cu atât mai mult în cazul companiilor listate la Bursă. Bunele practici privind remunerația variabilă în companiile listate (și nu numai) propun un sistem de remunerare variabil cu cel puțin două componente: pe termen scurt, de regula un an (de exemplu, bonusul anual, decontat de cele mai multe ori în numerar, limitat la remunerația fixă anuală, corelat cu performanța companiei și individuală pe termen scurt) și pe termen lung (minim trei ani, decontată de regulă în acțiuni sau într-o combinație de acțiuni și numerar, limitată la de două sau trei ori remunerația fixă anuală, corelată cu performanța companiei și individuală), care are scopul de a alinia interesele directorului cu performanța companiei pe termen lung și cu interesele acționarilor”, amintește Mădălina Racovițan.

Trebuie menționat că nu există uniformitate în modul de raportare a remunerației variabile: unele companii au evidențiat sumele efectiv plătite în anul 2021, altele sumele care se referă la performanța pentru anul 2021 sau anterior anului 2021, dar care au fost plătite sau urmează să fie plătite în anul 2022. De asemenea, unele companii au exprimat în bani valoarea acțiunilor primite, în timp ce altele au menționat doar numărul de acțiuni acordate.

În ceea ce îi privește pe directorii financiari, salariul fix anual al unui CFO variază între 162.043 RON (32.410 euro) pe an și 1.370.313 RON (274.060 euro) pe an. Ca în cazul CEO, directorii financiari ai companiilor din BET (cele mai tranzacționate companii) primesc retribuții fixe ce îi poziționează în jumătatea de sus a clasamentului. De asemenea, remunerația fixă anuală primită de directorii financiari ai companiilor parte din BET reprezintă mai bine de jumătate (aprox 51%) din totalul remunerației tuturor CFO din toate companiile analizate. Întrucât lipsesc șapte companii din BET din analiza noastră, este posibil ca procentul să fie chiar mai mare.

Dacă raportăm remunerația fixă anuală primită de CFO la dimensiunea companiei (exprimată prin totalul veniturilor înregistrate în perioada de referință, anul 2021), observăm și în acest caz că există o tendință ascendentă și o corelare între salariul CFO și mărimea companiei (salariul crește o dată cu dimensiunea companiei). Și în cazul CFO există câteva situații excepționale: există companii care plătesc o remunerație fixă anuală mică raportat la dimensiunea companiei, dar și un agent economic care își plătește CFO cu o remunerație fixă anuală mare comparativ cu dimensiunea companiei (779.145 RON – 156.000 de euro, versus venituri anuale per companie de 68.882.181 RON – 13,7  mil. euro). Și în acest caz (cu o excepție), companiile din BET plătesc o remunerație fixă anuală catre CFO corelată sau chiar redusă, comparativ cu dimensiunea companiei.

Cât privește remunerația fixă anuală primită de un CFO versus cea primită de un CEO, din analiza noastră rezultă că remunerația fixă anuală a unui CFO reprezintă între 40% și 100% din remunerația fixă anuală a unui CEO. Mediana este 67%, iar, în trei companii, remunerația fixă anuală primită de CFO este egală cu cea a unui CEO (două dintre aceste companii fac parte din indicele BET).

Totodată, studiul KPMG arată că există 17 directori financiari (CFO) care au primit o formă de remunerație variabilă în 2021. În toate cazurile (cu o singură excepție), remunerația fixă reprezintă minim 50% din totalul remunerației (mediana este 72%). Cât privește procentul remunerației variabile din remunerația fixă, sumele sunt foarte diferite, dar trei companii acordă remunerație variabilă în același cuantum cu remunerația fixă anuală.

Mădălina Racovițan avertizează asupra unui aspect important observat în urma analizei – doar 14 companii menționează în rapoartele lor detalii care țin de ESG – factori de mediu, sociali și de guvernanță corporativă. Dintre acestea, doar patru oferă informații mai detaliate și una singură oferă informații relevante privind corelarea remunerației conducătorilor cu îndeplinirea unor indicatori de performanță privind ESG.

”Companiile trebuie  să accelereze eforturile în această direcție, nu doar prin prisma responsabilității pe care o au față de societate, ci și ca răspuns la presiunile investitorilor, ale clienților sau ale schimbărilor legislative. La nivelul Uniunii Europene există în pregătire o nouă Directivă ce vizează guvernanța corporativă și care va institui obligativitatea conectării sistemelor de bonusare pentru conducerea companiilor cu atingerea țintelor de sustenabilitate”, a conchis Racovițan.

• Sună a hit! Luis Gabriel, fascinat de “Dulceața buzelor”
• Philips anunță noul monitor portabil 16B1P3302D
• Primăvara vine cu soluții TP-Link: Cum să ai o locuință smart, sigură, conectată la Internet stabil și eficientă din punct de vedere energetic
• MEDICAMENTUL EMPAGLIFLOZIN ESTE COMPENSAT 100% PENTRU TRATAMENTUL PACIENȚILOR CU INSUFICIENȚĂ CARDIACĂ CRONICĂ CU FRACȚIE DE EJECȚIE REDUSĂ
• Anca Alungulesei integrează HIPNOTERAPIA în Psiho-Dietă